Newspeak si corectitudinea politica din zilele noastre

Eram în liceu când la ora de engleză am auzit prima dată de romanul 1984, publicat de George Orwell în 1949. Interesul meu pentru acest roman a crescut fulminant, datorită faptului că mă născusem în 1984 și că vorbea despre comunism într-o formă mai voalată. L-am citit prima dată în calsa a 12-a, iar apoi l-am mai citit de două ori: odată în primul an al studiilor filosofice, iar a doua oară în primul an al studiilor teologice.

Unul dintre lucrurile care m-a fascinat încă de la prima lectură a fost conceptul de Newspeak, adică limba vorbită supra-statul descris de Orwell. Newspeak este un fel de engleză ultrasimplificată, ce are ca o caracteristică esentială crearea de cuvinte noi prin alăturarea unor silabe din cuvinte deja existente. Acest lucru în sine era o aluzie la practica rusească. Dar mai mult decât atât, în Newspeak nu există cuvinte cu conotație negativă. Termenul ”bad” nu exista, ci se folosea ”ungood”. În loc de ”cold” este acceptat doar ”unwarm”. 

Newspeak era în 1984 o limbă controlată total de Big Brother, cu o gramatică oarecum primitivă și un vocabular limitat. Această limbă a fost creată astfel pentru a limita libertatea de gândire, identitatea personală și liberul arbitru. Principiul fundamental pe care a fost creată limba Newspeak este acela că dacă reușești să controlezi limbajul, poți controla și gândirea. Având în vedere că în Newspeak nu existau cuvinte cu conotație negativă, era greu să gândești negativ la adresa partidului.

Foarte multă lume a recunoscut în toate acestea o critică la regimul comunist, dar exact același fenomen este în desfășurare și în zilele noastre, în ”lumea civilizată”. Astăzi fenomenul este cunoscut sub conceptul de corectitudine politică. Corectitudinea politică din zilele noastre are exact același scop precum limba Newspeak din 1984. Tot mai multe cuvinte sunt devin inacceptabile astăzi precum țigannegru (cu referire la rasă), handicapatdizabilitate. În locul acestora trebuie să folosim, rrom, afro-american, sau alte cuvinte ori fraze menite să exprime ceea ce exprimă primele cuvinte menționate de mine. Libertatea de a folosi cuvintele ”vechi” dispare sub amenințarea unor sancțiuni de diferite feluri din partea unor instituții create special pentru a-i pedepsi pe cei care se abat de la noul limbaj.

Același lucru se întâmplă și în corporații, spre exemplu. Există un meta-limbaj corporatist, menit să țină toți angajații fideli valorilor corporației. Cei care refuză acest limbaj corporatist, nu sunt tot timpul persecutați, dar nu mai sunt considerați ”top performeri” și sunt trași pe margine. Probabil si din acest moment, corectitudinea politică este un fenomen foarte pregnant tocmai în astfel de corporații.

Principiul fundamental în Newspeak, conform căruia prin limbaj poți controla gândirea își găsește o manifestare plenară în corectitudinea politică de astăzi. Toți vorbitorii corectitudinii politice de astăzi au mereu păreri identice, fie că vine vorba de familie, vaccinuri, religie, homosexualitate etc. Or, acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea, pentru că gândirea critică este doar aparentă.

Un alt aspect este acela că vorbitorii corectitudinii politice de astăzi propovăduiesc doar ”adevăruri”. Se vorbește doar în termeni absoluți, nu mai există nuanțe. Nimeni nu mai are dubii, toată lumea are doar certitudini. Și toți cei care au dubii sau nu vorbesc aceeași limbă a corectitudinii politice sunt stigmatizați, puși la colț, apostrofați cu termeni precum: proști, tâmpiți, înapoiați, rasiști etc. Exact același lucru se întâmpla și în 1984. În Newspeak nu existau nuanțe, doar adevăruri absolute. Dubiile nu erau permise.

Lucrul cel mai dureros pentru mine este că majoritatea celor ce vorbesc astăzi limba corectitudinii politice, fac adesea referire la romanul lui Orwell, fără sa își dea seama că fac parte din același fenomen. Doar decorul diferă.

Da sfoara in tara
0

2 thoughts on “Newspeak si corectitudinea politica din zilele noastre

  1. Liliana

    corect totul, cu o singura precizare:
    PROFERÁ, proferez, vb. I. Tranz. (Livr.) A rosti, a pronunța (cu voce ridicată) blesteme, amenințări etc. [Prez. ind. și: profér] – Din fr. proférer.
    deci nu adevaruri, nici macar cu ghilimele.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *